Rzboiul de esut 
Reprezint una dintre cele mai vechi invenii ale omului. Primele rzboaie de esut manuale au aprut n mileniul al VI-lea .Hr. 
n antichitate s-au folosit cele de tip vertical, la care esturile se realizau prin mpletirea manual a firelor de urzeal cu firul de bttur, nfurat pe o vergea ascuit. Razboaiele de esut orizontale s-au rspndit n timpul Evului Mediu. 
Primele ncercri de mecanizare dateaz din perioada produciei manufacturiere n vestul Europei, cnd au fost inventate unele mecanisme de lansare a suveicii. Au fost aduse inovaii de: Jacques de Vaucanson (1745) i M. de Gennes (1678). Apariia n timpul revoluiei industriale n Anglia a mainii de filat (tors) a dat un impuls pentru mecanizarea esutului.n 1785, Edmund Cartwright a obinut patentul i a construit primul rzboi de esut mecanizat, la care suveica, iele i vatala erau acionate mecanic.
Cartela perforat, care este o bucat de hrtie rigid ce conine informaii digitale reprezentate de prezena sau absena unor guri n poziii predefinite, a permis funcionarea rzboiul de esut al lui Joseph Marie Jacquard nc din 1801, unde o gaur n cartel reprezenta binarul unu, iar absena gurii reprezenta binarul zero. Rzboiul lui Jacquard era departe de a fi un computer, dar a demonstrat c mainile pot funciona pe baza sistemelor binare i a revoluionat industria esturilor, procesul de esere fiind dirijat de o cartel n care orificiile perforate furnizau instruciuni ce controlau alegerea firelor i aplicarea modelelor. A fost cea mai important invenie a lui Joseph Marie Jacquard, care n 1804 - 1808 a realizat mecanismul de comand automat individual a ielor, ceea ce a permis obinerea unor esturi decorative, cu desene complicate i variat colorate.
Rzboiul de esut cu plcute perforate, care l-a inspirat i pe Charles Babbage n construirea unei maini de calcul, este prezentat cel mai adesea drept strmosul computerului. Acesta folosea cartela perforat, funciona ntr-un sistem binar i avea un program fix care opera n timp real. Structura rzboiului de esut Jacquard seamn izbitor cu arhitectura unui computer modern: partea de stocare (magazia), partea de procesare (moara) i cartelele perforate (programul).
(sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboi_de_%C8%9Besut)

